miercuri, 1 decembrie 2010

SCRISOARE CATRE MOS CRACIUN!

Te rog sa ma ierti ca nu ti-am mai scris de atit de multa vreme, poate de pe vremea copilariei cu miros de brad nins si de sarbatoare. Iti scriu insa acum, cind vad ca lumea e pe zi ce trece tot mai rea si mai bolnavicioasa.  Datorita acestui fapt, te rog sa aduci cate un sac de bunatate oamenilor rai si cate un sac de sanatate fiecarui om bolnav.
Pentru mine nu stiu ce sa-ti cer. Dragoste ti-am cerut cindva. Si mi-ai adus.Dar cine stie daca ochii dumitale batrini si obositi de lumina cruda a zapezilor cu care te lupti an de an ca sa ne aduci tuturor bucurie nu se vor insela din cauza furtunilor de ceata argintie? Eu vreau sa iti pot scrie si peste cativa ani…

Ti-as cere liniste si pace sufleteasca, dar stiu ca sunt atitia oameni zbuciumati si atitia copii batrini inainte de vreme care au nevoie de asta, incit nu indraznesc sa le vreau pentru mine. De aceea, daca nu m-ai uitat si daca crezi ca inca mai merit un cadou, fa doar ca lacrima sa-mi fie iarasi limpede, iar ochii, ochii mei te rog mai fa-i macar o data sa straluceasca asa cum straluceau cand ne-am intilnit prima oara…
Apoi daca vrei, adu-mi un brad fermecat te rog, pe care sa il impodobesc cu vise in care zambetele nu se pierd, iar lacrimile, prizoniere fara glas, nu mai stralucesc, dar nu mai dor! Un brad pe care sa asez imbratisari fara sfarsit care nu dor cand bratele trebuie sa se desclesteze. Da asta vreau!
Printre cadourile rasturnate sub brad nici nu ma uit deoarece stiu ca mi-ai pastrat deja ceea ce este al meu.
Te astept… fie ca vii sau nu.

miercuri, 17 noiembrie 2010

Joni Mitchell - Both Sides Now

Rows and flows of angel hair
And ice cream castles in the air
And feather canyons ev'rywhere
I've looked at clouds that way
But now they only block the sun
They rain and snow on everyone
So many things I would have done
But clouds got in my way
I've looked at clouds from both sides now
From up and down, and still somehow
It's cloud illusions I recall
I really don't know clouds at all

Moons and Junes and Ferris wheels
The dizzy dancing way you feel
As ev'ry fairy tale comes real
I've looked at love that way

But now it's just another show
You leave 'em laughing when you go
And if you care, don't let them know
Don't give yourself away

I've looked at love from both sides now
From give and take, and still somehow
It's love's illusions I recall
I really don't know love at all

Tears and fears and feeling proud
To say "I love you" right out loud
Dreams and schemes and circus crowds
I've looked at life that way

But now old friends are acting strange
They shake their heads, they say I've changed
Well something's lost, but something's gained
In living ev'ry day

I've looked at life from both sides now
From win and lose and still somehow
It's life's illusions I recall
I really don't know life at all
I've looked at life from both sides now
From up and down, and still somehow
It's life's illusions I recall
I really don't know life at all

joi, 16 septembrie 2010

De ce iubim barbatii?

N-as putea acoperi, in aceste cateva randuri care-mi sunt rezervate, toate motivele pentru care, indiferent cate suparari ne provoaca, iubim barbatii. Pe unul mai mult decat pe toti ceilalti la un loc.De ce ii iubim? Pentru toate lucrurile mici pe care le fac zi de zi. Pentru acele maruntisuri care ne fac sa radem sau sa plangem sau sa ne topim de dragoste sau sa ne enervam peste masura. Pentru ca ei pot si stiu exact cum sa ne faca sa plangem. Pentru ca isi pecetluiesc buzele atunci cand sentimentele le sunt mai zgomotoase. Pentru ca nu spun niciodata ce gandesc. Si pentru ca nu ar reusi sub nicio forma sa spuna dulcegareli, dar reusesc sa le scrie in emailuri.
Pentru ca gasesc scuze, pretexte si minciuni stupide pentru a acoperi lucruri care pe noi nu ne-ar supara. Si pentru ca mint prost. Pentru ca ne impaca stangaci iar noi ne vedem nevoite sa ne impiedicam precum gaina din banc pentru a le accepta scuzele.
Pentru ca ei nu ar plange niciodata numai pentru a ne impresiona. Pentru ca gasesc subiecte mici de cearta atunci cand in realitate sunt suparati pe ei insisi. Si pornesc razboaie din orgolii si apoi le incheie brusc aruncand vina pe hormonii nostri.
Pentru ca sunt morocanosi si vesnic nemultumiti.

Pentru ca ei se cred singurii soferi buni in vreme ce noi trebuie sa ne prefacem ca nu stim sa parcam lateral.

Pentru ca se tem de angajamente, discutii seriose, copii si nunti si li se pare ca noi nu.

Pentru ca ne spun povesti si noi ne prefacem ca le credem.

Pentru ca in realitate nu-si doresc mai multe decat cer, dar accepta tot ceea ce noi le oferim.

Pentru ca toti, dar absolut toti, au in istoria personala o femeie care i-a ranit si pe care noi o invidiem si o detestam in acelasi timp.

Pentru ca atunci cand noi calcam stramb, fie si numai putin, ei se tem ca ne vor pierde intocmai ca pe ea.

Pentru ca sunt gelosi cand ne indreptam privirea spre un altul in vreme ce ei s-ar putea cufunda intre coapsele alteia iubindu-ne pe noi cu toata inima.

Pentru ca ei se cred suficient de stapani pe sine pentru a disocia sexul de dragoste in vreme ce noi nu.

Pentru ca se cred maturi si superiori si se infurie cand noi le dam dreptate ironic.

Pentru ca ne trateaza ca pe niste copile, dar ne iubesc ca femei.

Pentru un milion de alte motive care ne fac viata frumoasa si ne alunga plictiseala si monotonia si linistea de zi cu zi.
Pentru ca desi stiu cum sa ne faca sa plangem stiu sa ne faca sa ne simtim adevarate printese... pentru ca atunci cand vor sa isi exprime sentimentele devin foarte stangaci si simpatici in acelasi timp... pentru ca, in felul lor ciudat, ne iubesc, si pentru ca nu s-ar preface ca ne iubesc daca nu ar simti lucrul asta cu adevarat chiar daca arata asta foarte rar... pentru ca in ciuda tuturor defectelor lor ne sunt aproape mereu alaturi...